Pe scurt
- PNRR nu mai e o sursă pentru proiecte noi: jaloanele și țintele lui au avut termen 31 august 2026. Primăriile au luat bani prin el mai ales din Fondul local (Componenta 10).
- De acum, finanțarea vine din programele 2021–2027: în primul rând programele regionale, administrate de agențiile de dezvoltare regională, apoi PoCIDIF și, pentru serviciile sociale, PIDS.
- Sumele, cofinanțarea și termenele le stabilește ghidul solicitantului al fiecărui apel. Cifrele corecte sunt acolo, nu în articole.
- Un dosar bun are patru piese: auditul digital, strategia cu obiective măsurabile, documentația tehnică și planul de întreținere după terminarea finanțării.
- Site-ul finanțat trebuie să fie conform legii și accesibil (WCAG 2.1 AA), altfel cheltuiala riscă să nu fie eligibilă.
PNRR nu mai primește proiecte noi; finanțarea vine din programele 2021–2027
Uniunea Europeană a făcut din transformarea digitală a administrației publice una dintre prioritățile perioadei 2021–2027, iar România a avut bani pentru asta în PNRR și are în continuare în programele de coeziune 2021–2027. Pentru o primărie, întrebarea nu mai e dacă există finanțare, ci care apel se potrivește și cum se construiește proiectul de digitalizare ca să treacă de evaluare.
Digitalizarea nici nu mai e opțională. OUG nr. 112/2018, care transpune Directiva (UE) 2016/2102, cere ca site-urile instituțiilor publice să fie accesibile persoanelor cu dizabilități, iar Codul administrativ cere publicarea actelor în Monitorul Oficial Local, pe site. Fondurile europene sunt o ocazie bună de a face aceste schimbări fără să încarce bugetul local.
Programele de finanțare, la sfârșit de 2026
1. PNRR: ce a finanțat și de ce nu mai e o opțiune pentru proiecte noi
Planul Național de Redresare și Reziliență a avut o componentă întreagă pentru transformarea digitală (Componenta 7), îndreptată mai ales spre administrația centrală. Primăriile au ajuns la bani pentru sisteme digitale mai ales prin Fondul local (Componenta 10), din investiția pentru infrastructuri TIC și sisteme inteligente de management local.
Oricare ar fi programul, un proiect de digitalizare a primăriei cuprinde de regulă:
- site-ul instituțional conform legislației în vigoare, făcut de la zero sau refăcut;
- serviciile publice online: cereri, plăți, programări;
- legăturile cu platformele naționale, ca Ghișeul.ro;
- echipamente IT și programe de gestiune;
- instruirea oamenilor care lucrează cu sistemele noi.
2. Programele regionale 2021–2027
Fiecare regiune de dezvoltare are programul ei regional pentru 2021–2027, administrat de agenția de dezvoltare regională. Pentru o primărie, aici sunt apelurile care i se potrivesc cel mai bine: mai multe programe regionale au finanțat digitalizarea serviciilor publice locale. Programul Regional Sud-Muntenia, de exemplu, a avut un apel pentru digitalizarea autorităților publice, iar în Regiunea Centru s-au semnat contracte de digitalizare cu comune.
Apelurile se deschid și se închid pe rând, iar sumele, cofinanțarea și cine are voie să depună diferă de la unul la altul. Primul pas e să vă uitați în calendarul de pe site-ul agenției de dezvoltare din regiune și să discutați cu oamenii de acolo.
3. PoCIDIF: Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027
La nivel național, PoCIDIF are o prioritate pentru digitalizarea administrației publice. Apelurile de până acum au fost mai ales pentru instituții centrale, iar alte autorități publice au putut intra ca parteneri. Merită urmărit, dar ghidul fiecărui apel spune cine poate depune. Verificați asta înainte să pregătiți dosarul unei comune pentru acest program.
4. PIDS: Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027
PIDS finanțează servicii sociale și incluziune: îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor, locuințele sociale, serviciile din comunitățile rurale. Nu e un program de digitalizare și, din ghidurile pe care le-am găsit publicate, nu are un apel dedicat digitalizării. Pentru o primărie are sens când partea digitală servește direct serviciul social finanțat: evidența beneficiarilor, cererile online pentru asistență socială, programările. Ghidul apelului spune ce cheltuieli digitale sunt eligibile. Citiți-l înainte de a pune site-ul sau aplicația în buget.
Pe lângă site, în bugetul unui proiect de digitalizare intră de obicei:
- platforme prin care cetățenii depun cereri și urmăresc stadiul lor;
- sisteme de gestiune a documentelor, cu semnătură electronică;
- aplicații de telefon pentru cetățeni;
- găzduire în cloud și securitate informatică;
- schimbul de date cu alte instituții publice.
Dosarul, în patru pași și zece săptămâni
Pasul 1: auditul digital al primăriei (săptămânile 1–2)
Primul pas e o imagine clară a situației de acum. Ce sisteme digitale are primăria? Ce merge și ce nu? Unde sunt cele mai mari probleme?
Un audit digital complet cuprinde:
- evaluarea site-ului de acum: conformitatea cu legea și accesibilitatea WCAG (vă ajută lista celor 15 cerințe);
- lista echipamentelor IT existente;
- ce se face deja digital și ce se face încă pe hârtie;
- cât de bine se descurcă oamenii din primărie cu instrumentele digitale;
- ce servicii pentru cetățeni se pot muta online.
Pasul 2: strategia de digitalizare (săptămânile 3–4)
Din audit iese o strategie cu obiective măsurabile, un calendar realist și un buget împărțit pe fiecare parte a proiectului. Strategia trebuie să arate un efect pe care evaluatorul îl poate verifica: cereri rezolvate mai repede, mai multe servicii online, costuri de funcționare mai mici.
Pasul 3: documentația tehnică (săptămânile 5–8)
E partea cea mai grea: specificațiile tehnice, studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu și planul de achiziții. Aici ajută o firmă care știe și partea tehnică, și cerințele dosarului. Pentru partea de site, noi scriem specificațiile pornind de la obligațiile legale: Monitorul Oficial Local, informațiile de interes public, transparența decizională, accesibilitatea.
Pasul 4: depunerea cererii (săptămânile 9–10)
Cererea se depune online, în MySMIS2021 sau pe platforma programului. Ghidul apelului spune exact ce documente trebuie; de obicei sunt cererea de finanțare, bugetul detaliat, studiul de fezabilitate, hotărârea Consiliului Local și dovada că primăria își poate plăti partea de cofinanțare.
Greșelile care duc la respingerea proiectelor
Bugetul nu e realist
Multe primării pun în buget prea puțin sau prea mult. Pentru un preț corect al site-ului, cereți oferte de la doi-trei furnizori, pe aceleași specificații. Fiecare parte a proiectului trebuie să aibă un preț justificat: design, migrarea arhivei, legăturile cu platformele naționale, instruirea, găzduirea.
Dosarul nu arată cum se întreține proiectul
Evaluatorii verifică dacă primăria poate ține sistemele în funcțiune după ce se termină finanțarea. E nevoie de un plan de întreținere și de un buget anual pentru găzduire, actualizări și suport tehnic, pe toată perioada cerută de ghid.
Obiectivele sunt vagi
„Vom digitaliza primăria” nu e un obiectiv. Un obiectiv bun se poate măsura: „Reducem timpul mediu de rezolvare a cererilor de la 5 zile la o zi, printr-un sistem online de depunere și urmărire a cererilor.”
Soluția nu respectă cerințele tehnice
Site-ul trebuie să fie conform legii, accesibil WCAG 2.1 AA, securizat cu HTTPS și legat de platformele naționale. O soluție care nu respectă aceste cerințe poate fi respinsă, iar cheltuiala poate să nu fie decontată.
Un exemplu concret: Primăria Găești
Pentru Primăria Orașului Găești, din Dâmbovița, am făcut site-ul nou al instituției. Ce a ieșit:
- un site conform legislației în vigoare, cu Monitorul Oficial Local și toate secțiunile obligatorii;
- 97 din 100 la PageSpeed pe telefon;
- accesibilitatea verificată înainte de lansare și un buton de accesibilitate pe fiecare pagină, cu opt opțiuni: text mărit, contrast mare, legături subliniate și altele;
- legături spre plățile online prin Ghișeul.ro și spre serviciile online;
- lucrul a început în februarie 2026, iar site-ul a fost pus online în martie 2026.

Ce facem noi: partea de site și de servicii online
Facem partea care ține de site și de serviciile online, de la specificații până la instruirea echipei:
- evaluarea gratuită a site-ului de acum, punct cu punct, față de cerințele legale;
- specificațiile tehnice pentru site, bune de pus în dosar;
- site-ul conform legii și accesibil, cu Monitorul Oficial Local și cu arhiva mutată de pe site-ul vechi;
- instruirea oamenilor din primărie, ca să poată publica singuri;
- găzduirea și întreținerea după lansare.
Auditul, strategia și specificațiile se pregătesc înainte de apel
Banii europeni pentru digitalizare există, dar fiecare apel are termenele și regulile lui. Primăriile care își pregătesc acum auditul, strategia și specificațiile pot depune repede când se deschide apelul potrivit și pot face în sfârșit un site, servicii online și legături cu platformele naționale care să țină ani la rând.
Mai departe

Lucian Budeanu Fondator, nextry
Conduce strategia și reclamele pe Google și Meta.



